Tăierile la trandafirii cățărători
Trandafirii urcători sunt o categorie spectaculoasă prin abilitățile lor de a acoperi pergola sau ziduri în cascade de floare în vară. Totuși am întâlnit multe situații în care proprietarii de astfel de trandafiri erau dezamăgiți de numărul mic de floare și de aspectul lor, așteptându-se să fie plini de culoare în fiecare an dar descoperind că în fiecare an se răresc și mai mult.
Ca la toate speciile de trandafir, florile apar pe lăstarii crescuți în anul respectiv, lăstari ce se dezvoltă pe tije din anul precedent. Dacă la Thea Hybrid și Floribunda florile apar pe vârful tijelor înalte, la cei urcători apar florile pe capătul tijelor secundare (de obicei mult mai scurte). Deci în acest caz tijele principale formează scheletul purtător de floare și nu constitue tijele florifere în sine.
Aceste diferențe de morfologie face ca tăierile la trandafirii urcători să fie destul de diferite față de celelalte categorii. Lăsați netunși ei formează mase consistente de tije ce opresc circulația aerului, opresc pătrunderea luminii, intervin cu buna funcționare a plantei și prin aglomerarea de tije și frunze devin locuri de dezvoltare de boli și dăunători. Să nu mai spunem că nu sunt estetic plăcuți nici în vegetație dar nici în perioada de repaos.
La trandafirii urcători perioada de tundere este fără îndoială atunci când frunzele sunt căzute (dacă s-ar încerca o intervenție mai de amploare la o tufă în timpul verii acesta ar suferi destul de mult). Pentru că nu se pot prinde singuri de suportul oferit atunci trebuie orientați și fixați acolo unde îi vrem. Cu ocazia asta ne folosim de suportul oferit pentru a ne structura tăierile.
La fel ca în orice operație de tundere, vom începe cu eliminarea de uscături sau elemente bolnave și deteriorate. În funcție de starea în care se află tufa respectivă se aplică pașii ușor diferiți. Să plecăm în primă fază de la presupunerea că tufa a fost bine îngrijită, este în primii ani și se face doar tunderea normal de formare a trandafirului.
În acest caz, după eliminarea a ce nu ne trebuia, identificăm tijele pe care dorim să le păstrăm. Cum facem asta? Căutăm ca pornirea lor de creștere să fie paralelă (sau să poată fi modelată cât mai ușor spre suport), astfel eliminăm tijele ce cresc departe de tufă sau se intersectează cu altă tijă principală. Tijele principale pot fi păstrate din cele de anul precedent sau, dacă sunt prea bătrâne, se aleg altele mai tinere și se elimină cea bătrână.
În funcție de suport și de soiul de trandafir avut numărul tijelor diferă de la caz la caz. Condiția ce trebuie îndeplinită de fiecare dată este de a acoperi cât mai uniform suportul (evantai, vertical, orizontal) încă de la bază, cu un spațiu de 10-20 cm între tije pe verticală. Odată asigurată acoperirea uniformă restul tijelor se poate elimina. Nu suprapunem tije, nu alăturăm tije! Asta ar însemna o aglomerare de vegetație în timpul verii și posibile răni de la frecarea între ele*.
*de menționat și că legarea tijelor să se facă cu materiale maleabile și pe cât posibil ce să se întindă pe parcurs cât să permit îngroșarea tijei, sau dacă se folosește ceva neelastic să se lege cu o anumită toleranță (1-2 cm de libertate) pentru a nu sugruma și să se rupă în vară
Pentru tijele din anii precedenți ce au ramificat deja și înflorit în anul precedent se prinde de suport și i se scurtează ramificațiile pe o treime sau jumătate din lungimea lor (poziția ochiului rămas să fie și el paralel cu suportul de care este prins și nu orientat spre interiorul suportului sau spre exterior - un aspect mult mai îngrijit pe viitor și mai puțină muncă de ”îmblânzire”). Tijele ce nu au ramificații pe ele (creșterile din anul precedent) sunt prinse pe suport și – pregătițivă pentru că o să fie puțin dramatic – vom înlătura vârful lor (chiar dacă nu au ajuns să acopere suportul până unde vrem noi). Această îndepărtare a vârfului va încuraja înrămurirea cu tije cu floare, ne-mai trebuind să se focuseze pe creșterea în lungime a ei. Nu toate ramurile ce dau în anul următor vor fi cu floare, vor mai exista și lăstari ”lacomi” (cum le spunem noi) ce vor putea fi selectați pentru a continua acoperirea suportului. În felul acesta formăm/menținem forma trandafirul pe suportul oferit dar avem și floare așa cum ar trebui să fie încă de la început.
Acum putem vorbi despre ce facem dacă avem un trandafir urcător ce nu a mai fost tuns de ani întregi (poate niciodată). În acest caz desprindem toată coroana/tot corpul trandafirului și îl lăsăm liber pentru a putea vedea structura lui, tendința de creștere și pentru a identifica ce tăiem și ce rămâne. Vor fi multe uscături, deci eliminăm asta prima dată. Vor fi multe ramuri groase și bătrâne, le vom scoate și pe acestea (încurajâm astfel lăstărirea și întinerim tufa). Înlăturăm tot ce se depărtează prin creștere de tufă sau ce încurcă prin creșterea lor.
După ce am eliminate toate aceste element ar trebui să putem identifica ce tije păstrăm pentru a prinde pe suport în continuare și eliminăm ce nu ne ajută. Odată ajunși în acest punct aplicăm aceleași reguli ca și cele explicate mai sus (Pentru tijele din anii precedenți…).
Comments